Ordinea de recoltare a sangelui in vacutainere

 

Sistemul Vacutainer reprezintă o metoda de recoltare de sânge pentru analize de laborator care asigura confortul bolnavului, calitatea probei recoltate si securitatea personalului medical. Vacutainer® este o marcă înregistrată a Becton Dickinson (BD), care fabrică și vinde astăzi tuburile.

BD Vacutainer este tubul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial.

Calitatea fazei preanalitice are impact asupra rezultatelor clinice.

 

Cand se pune problema recoltarii sangelui, majoritatea erorilor intervin in faza preanalitica intrucat este un proces complex implicand multe persoane, din diverse locatii. Erorile preanalitice sunt o problema semnificativa, afectand rezultatele testelor.

Intrunirea standardelor de laborator, precum ISO15189, cere laboratoarelor sa documenteze, sa masoare si sa monitorizeze in mod regulat procedurile lor de colectare si manipulare corecta a probelor.

Cum pot deci laboratoarele, deja foarte solicitate, sa echilibreze furnizarea unor probe de calitate in concordanta cu cerintele clinice si bugetare, iar in aceste conditii sa fie increzatoare ca sistemele si procesele lor functioneaza efectiv?

Prin furnizarea instruirii si a educatiei in ceea ce priveste procesul de recoltare a sangelui.

 

In plus, obtinerea conformitatii si a bunelor practici poate fi dificila, iar fluctuatia personalului face sarcina chiar mai grea. Instruirea in bunele practici preanalitice e un program conceput si pus in practica de specialistii BD si contine o serie de module ce sustin cele mai bune practici in faza preanalitica a colectarii probei.

 

O scurta descriere a fazei preanalitice*

 

Dezinfectia tegumentelor

Risc redus de infectie la recoltarea de sange: dezinfectantul cutanat va fi lasat sa actioneze 30 de secunde.

Risc mediu de infectie: in cazul canulelor utilizate timp indelungat sau a cateterelor, precum si la recoltarea pentru hemocultura pentru a evita contaminarea: dezinfectantul cutanat va fi lasat sa actioneze 30 de secunde, apoi se va repeta dezinfectia.

Risc inalt de infectie: in cazul punctiilor articulare si a punctionarii altor cavitati ale organismului: dupa curatarea tegumentelor, eventual indepartarea parului si degresare, dezinfectantul se va lasa sa actioneze 2,5 minute, iar apoi se va repeta dezinfectia (timpul total de actiune 5 minute) cu manusi sterile, masac orala.

 

Tipurile de probe si recoltarea lor:

 

Definitie:

Specimen: proba c etrebuie examinata

Analit: component al probei, a carui natura si concentratie urmeaza a fi determinate (parametru, component)

 

Procedura:

Analizele calitative identifica prezenta/absenta unei anumite substante intr-o, ddar nu precizeaza cantitatea acesteia.

Analizele semicantitative indica cantitatea, concentratia sau activitatea substantei respective, dar de o maniera imprecisa.

Analizele cantitative indica cantitatea exacta, concentratia sau activitatea substantei investigate sub forma de valori relative sau absolute.

 

Sange:

Sange integral: venos, arterial, capilar

  • Pentru obtinerea plasmei (sange fara elemente corpusculare: 92-94% ser, 6-8% proteine plasmatice) se utilizeaza substante anticoagulante, precum EDRA, citrat, heparina Na/Nh/Li si NaF. Se amesteca sange nativ cu anticoagulant si dupa 10 minute se centrifugat la 2 000 g timp de 10 minute. Supernatantul obtinut este plasma.
  • Avantaje ale plasmei: coagularea nu trebuie asteptata (acest lucru economiseste timp, aproximativ 30 de minute), randament material cu 10-20% mai mare, evitarea modificarilor legate de coagulare, nu apare coagularea post-centrifugare.
  • Dezavantaje: contaminarea cu cationi, formarea de complexe a metalelor datorita EDTA si a citratului (inhibarea activitatii fosfatazei alcaline si a amilazei), electroforeza proteinelor se poate face doar dupa o prelucrare prealabila.
  • Pentru a obtine ser (plasma fara substante consumate la coagulare, in special fara fibrinogen) sunt de obicei utilizati aditivi pro-coagulanti, cum af fi microsfere de activare a coagularii: sangele nativ este lasat in repaus pana la expirarea coagularii spontane, aproximativ 30min, urmata de o centrifugare timp de 10 minute la 2 000 g. Supernatantul obtinut corespunde serului.

 

Sange capilar: proaspat, heparinizat, deproteinizat, hemolizat; recoltare: pulpa degetului inelar punctionare pe fata laterala externa (fibre nervoase senzitive!), se va indeparta prima picatura de sange de dimensiunea unei gamalii si apoi se umple, in functie de necesitate fie capilar, fie se incarca banda de testare, fara a o atinge direct cu degetul. Acest lucru poate fi sustinut de un usor masaj al degetului de la radacina spre varf, apasarea si compresiunea ar putea duc ela scurgeri de fluid tisular si trebuie evitate. Recoltarea se poate face, de asemenea, din lobul urechii, iar la nou-nascuti de la calcai.

 

Anticoagulante folosite pentru obtinerea plasmei si utilizarea lor

 

EDTA (etilendiamintetraacetat)

Antigoagulant prin complexare cu calciu. EDTA este folosit ca di-potasiu, tri-potasiu si sare disodica. Pe lang acalciu sunt complexati si alti ioni bivalenti, cum ar fi magneziul si cuprul. Activitatea unor metaloenzime, care este cuplata cu ionii bivalenti, cum ar fi FA si alfa-amilaza este afectata, respectiv redusa. Mai mult, unii factori de coagulare (V, VIII) sunt inactivati si este perturbata polimerizarea fibrinei, motiv pentru care EDTA nu este adecvata pentru analiza coagularii. Se utilizeaza in hematologie si in analiza liproproteinelor. Efectul de dilutie este < 1 %.

 

Citratul

Citratul trisodic se leaga de ionii de Ca2. Acesta este utilizat ca anticoagulant pentru efectuarea tuturor probelor de coagulare. Raportul de amestecare de 1:10 (1 parte citrat: 9 parti de sange) trebuie sa fie respectat intocmai, in scopul obtinerii de rezultate utile. Chiar si mici abateri conduc la valori semnificativ eronate. Testele trebuie sa fie efectuate in interval de 2 ore. Se utilizeaza si pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor, raportul de amestecare fiind de 1:5 (1 parte citrat: 4 parti de sange). VSH ar trebui determinat in decurs de 4 ore de la recoltare.

 

Heparina

Heparina inhiba activarea protrombinei in trombina, scindarea fibrinogenului in fibrina si stabilizeaza plachetele, ceea ce face ca procesul de coagulare sa fie inhibat.

 

Aproape toti parametrii clinico-chimic pot fi determinati din plasma heparinata. Exceptie fac amoniacul si fosfataza acida din vacutainerul (tubul) cu heparinat de amoniu respectiv litiul si fosfataza acida din tubul cu heparinat de litiu. De obicei sunt determinati electrolitii, substraturile, enzimele si se executa din plasma heparinata analiza gazelor sanguine.

 

Fluorura

Fluorura de sodiu este utilizata ca si inhibitor al glicolizei impreuna cu anticoagulant (EDTA/oxalat) pentru determinarea glucozei sau lactatului. Prin eliminarea ionilor de Mg2+ sunt inhibate enzime ale glicolizei, in special enolaza. La temperatura camerei, stabilitatea nivelului glucozei este asigurata timp de 24 de ore.

 

Particularitati

  • Tuburile de coagulare: trebuie sa fie umplute exact pana la marcaj, pentru a tine cont la comunicarea rezultatelor de diluarea probei prin anticoagulantul aflat deja in tub;
  • Produsi de degradare ai fibrinei/fibrinogenului (FDP): Pentru a evita aparitia in vitro de produsi generati de degradare, este necesara o coagulare rapida si completa.
  • Transport > 1 h sau stocare indelungata: necesitatea separarii serului/plasmei si a coagulului sanguin.
  • Determinarea grupei sanguine: sange venos integral (eritrocitele si serul sunt necesare), fara utilizarea de anticoagulant (anticoagulantele pot perturba reactia Atg – Atc.);
  • Electroforeza proteinelor: determinarea obligatorie din ser, deoarece fibrinogenul continut in plasma ar putea simula o paraproteina monoclonala.
  • Electroforeza lipoproteinelor: nu se poate efectua din plasma heparinizata, deoarece lipoproteinele sunt precipitate de heparina.

 

Ordinea recoltarii la prelevarea de sange venos:

  1. Hemoculturi;
  2. Sange nativ (ser);
  3. Sange citrat;
  4. Sange EDTA;
  5. Sange cu fluorura;

In special, tuburile de coagulare datorita eliberarii de factori tisulari prin punctie, nu trebuie sa fie primele. Tuburile native vor fi utilizate, pentru a evita contaminarea, intotdeauna inaintea tuburilor cu aditivi. Este obligatorie amestecarea imediata a continutului tuburilor cu citrat de cel putin 3 ori prin rasturnare, fara a le agita.

 

Urina

Urina spontana: urina rezultata in urma mictiunii spontane, de obhicei este utilizata pentru sumarul de urina.

 

Urina recoltata din jetul urinar mijlociu: pentru examenul bacteriologic orientativ cea mai adecvata este urina matinala. Ultima mictiune trebuie sa fi fost cu cel putin 3 ore inainte.

Procedura: pacientul isi spala mainile, organele genitale sunt curatate cu tampoane sterile inmuiate in apa. Prima parte din aproximativ 50 ml de urina este aruncata in toaleta, fara a intrerupe fluxul urinar, apoi, aproximativ 50 ml se colecteaza intr-un recipient de transport pregatit anterior si se trimite la laborator cu mijloace de transport expres.

 

Urina recoltata prin sonda: urina este prelevata cu ajutorul uni cateter. Datorita potentialului contaminarii cu germeni, acest tip de recoltare ar trebui utilizat doar intr-o masura limitata.Indicatia o reprezinta mai ales testele bacteriologice. Mai ales la femei, urina spontana este de multe ori contaminata cu bacterii prin intermediul florei vaginale si rectale.

 

Urina colectata: pentru analize cantitative se colecteaza urina pe 24 de ore, de obicei de la ora 8:00 pana la ora 18:00, ziua urmatoare. Initial se goleste vezica urinara si urina se arunca. Apoi incepe colectarea urinii si la sfarsitul perioadei de colectare vezica este din nou golit in vasul de colectare.

Volumul colectat trebuie raportat, apoi urina colectata este amestecata bine si se trimite cantitatea la laborator pentru determinari. Pot fi necesare containere speciale sau aditivi pentru unele masuratori. In timpul fazei de colectare, urina ar trebui sa fie pastrata la rece si ferita de lumina.

LCR

Recoltare, de obicei, prin punctie lombara. Primele 5 picaturi sunt indepartate, apoi se colecteaza 5-10 ml (3-5 ml la copii). Lichidul cefalorahidian trebuie examinat in termen de o ora dupa recoltare, deoarece celulele din LCR in vitro pastrate mai mult de  (> 2 h) tind spre citoliza si leucocitele nu mai pot fi diferentiate.

 

Altele

Alte materiale biologice importante pentru analize sunt: saliva, secretia gastrica, sectretia duodenala, bila, scaunul, sputa, maduva osoasa, exsudatul, transsudatul, sperma, lichidul sinovial.

 

Transportul probelor

Probele din excretiile umane si din fluidele organismului ar trebui considerate potential infectioase si necesita transport in recipiente stabile, bine sigilate. Pentru transportul pe distante mai lungi, cum ar fi de exemplu prin posta, ar trebui sa fie utilizate recipiente rezistente, opace sau ambalaje de protectie si materiale absorbante. In unele cazuri, este necesar un transport cu temperatura controlata (cald, rece sau congelat).

 

Posibile erori

Factorii variabili pe termen scurt si sursele de erori evitabile includ, de exemplu erori la pregatirea pacientului inainte de recoltarea sangelui, recoltarea in sine, precum si depozitarea si transportul. Nerespectarea variatiei diurne a unor parametri (de exemplu, cortizonul), momentului corespunzator de prelevare a probelor de sange (de exemplu, cresterea enzimelor cardiace la cateva ore dupa un infarct miocardic la valorile patologice), hemoliza artificiala, amestecarea insuficienta a probei, decantarea tardiva, contaminarea sau diluarea accidentala a materialului pot fi cauze de rezultate eronate. Mai mult decat atat, nutritia si carenta alimentara, activitatea fizica si imobilizarea, stresul, medicamentele, bolile si investigatiile in scop diagnostic influenteaza parametrii de laborator.

 

Factorii pe termen lung sau factorii neinfluentabili nu pot fi evitati, dar trebuie luati in considerare la interpretarea rezultatelor. Acestia includ, de exemplu, varsta, sexul, greutatea corporala, originea etnica, faza ciclului menstrual si, eventual, sarcina, clima, altitudinea, masa musculara, statutul socio-economic si stilul de viata.

 

Factori de confuzie: prin factori de confuzie se inteleg componente ale probei, care prin interferente metodologice determina o concentratie incorecta a componentelor din proba de analizat. Hemoliza, icterul sau lipemia interfereaza cu mai multe metode de analiza. De asemenea, medicamentele, anticorpii, antigenele si substantele radioactive pot influenta determinarile.

 

Exemple concrete de influentare a parametrilor de laborator:

  • efort fizic: CK ↑;
  • imobilizare: creatinina ↓, CK ↓, cresterea excretiei renale de calciu, amoniu, fosfat, sodiu, clor, scade excretia de catecolamine im mod semnificativ;
  • stare dupa resuscitare: CK ↑, CK – MB ↑, mioglobina ↑;
  • stare dupa tuseu rectala: PSA
  • valve cardiace mecanice: parametri hemolitici ↑;
  • stres/efort psihic: prin eliberarea de adrenalina duc ela cresterea glicogenolizei si a eliberarii de cortizon
  • stare prelungita/recoltare de sange in picioare: cresterea nivelului de colesterol cu pana la 10%
  • expunere la lumina a probelor: distrugerea rapida a bilirubinei (50%/h prin expunerea la soare);
  • aportul de proteine pe termen mediu: uree ↑, acid uric ↑, creatinina ↑ (subordonat);
  • dieta ovo-lacto-vegetariana: reducerea semnificativa a valorilor colesterolului corespunzator varstei;
  • abuzul de alcool: cresterea gamma – GT, MCV, GPT (usoara crestere in cazul consumului unic, moderat de alcool); consum cronic de alcool: GOT > GPT;
  • fumatul: concentratia CEA ↑ , continut CO al hemoglobinei ↑, colesterol ↑, anticorpi antinucleari ↑
  • lipsa de expunere la soare (de exemplu, in timpul iernii): niveluri de vitamina D ↓

 

*medicina de laborator

 

Dimensiuni ale tuburilor si volume de probe

Tuburile BD Vacutainer sunt disponibile in trei dimensiuni diferite, fiecare cu un volum diferit, asa cum se arata mai jos.

Tuburile pentru analize speciale pot avea o dimensiune diferita (de ex. tuburi de sedimentare) .

Volumul dat in mL al tubului se refera la cantitatea de sange care va fi prelevata de la pacient. Pentru tuburile cu un aditiv fluid, volumul final poate fi diferit (cantitatea de sange + aditiv).

Ordinea recoltarii si manipularea tuburilor

 

 

Montigen va pune la dispozitie intreaga gama de Vacutainere BD:

Recoltarea sangelui venos

Analiza coagularii

Tuburi BD Vacutainer Citrat

Cod Volum Material Culoare dop
363047 1,8 ml PET Transparent+albastru
363097 1,8 ml PET Transparent+albastru
363048 2,7 ml PET Albastru
363079 2,7 ml PET Albastru
364305 2,7 ml PET Albastru
367704 4,5 ml Sticla Albastru
367714 4,5 ml Sticla Albastru
366575 6 ml Sticla Albastru

 

Tuburi BD Vacutainer CTAD

Cod Volum Material Culoare dop
367562 2,7 ml* Sticla Albastru
367599 4,5 ml Sticla Albastru

 

*Tub cu volum absorbit partial

Recoltarea sangelui venos

Analiza serului

Tuburi BD Vacutainer biochimie

Cod Volum Material Culoare dop
368492 2 ml* PET Rosu transparent
368271 2 ml* PET Rosu transparent
365904 4 ml PET Rosu
369032 4 ml PET Rosu
367624 5 ml Sticla Rosu
368815 6 ml PET Rosu
367896 10 ml PET Rosu

 

*Tub cu volum absorbit partial

 

Tuburi biochimie cu gel separator si clot activator

Tuburi BD Vacutainer SST II

Cod Volum Material Culoare dop
366882 2,5 ml* PET Galben
367957 3,5 ml PET Galben
367955 5 ml PET Galben
367953 8,5 ml PET Galben

 

*Tub cu volum absorbit partial

 

Tuburi BD Vacutainer cu trombina

Cod Volum Material Culoare dop
368771 4 ml PET Portocaliu
368774 5 ml PET Portocaliu

Recoltarea sangelui venos

Analiza plasmei

Tuburi BD Vacutainer Lithiu Heparina / Sodiu Heparina

Cod Volum Material Culoare dop
368494 2 ml* PET Verde transparent
368884 4 ml PET Verde
367869 4 ml PET Verde
368886 6 ml PET Verde
368889 6 ml PET Verde
367876 6 ml PET Verde
367526 10 ml PET Verde

 

*Tub cu volum absorbit partial

 

Tuburi heparina cu gel separator

Tuburi BD Vacutainer PST II

Cod Volum Material Culoare dop
368497 3 ml PET Verde deschis
367374 3 ml PET Verde deschis
367376 4,5 ml PET Verde deschis
367378 8 ml PET Verde deschis

Recoltarea sangelui venos

Analiza glucozei

Tuburi BD Vacutainer pentru determinarea glucozei si acidului lactic

Cod Volum Material Culoare dop
368920 2 ml* PET Transparent+gri
368520 2 ml* PET Transparent+gri
368521 4 ml PET Gri
368921 4 ml PET Gri
368201 5 ml* PET Gri

 

*Tub cu volum absorbit partial

Recoltarea sangelui venos

Hematologie

Tuburi BD Vacutainer K2EDTA

Cod Volum Material Culoare dop
368841 2 ml* PET Transparent+roz
368856 3 ml* PET Transparent+roz
368861 4 ml PET Mov
367862 4 ml PET Mov
367864 6 ml PET Mov
367525 10 ml PET Mov

 

*Tub cu volum absorbit partial

 

Tuburi BD Vacutainer K3EDTA

Cod Volum Material Culoare dop
367836 2 ml PET Transparent+roz
368857 3 ml* PET Transparent+roz
368860 4 ml PET Mov

 

*Tub cu volum absorbit partial

Recoltarea sangelui venos

Tuburi speciale

Tuburi BD Vacutainer EST

Cod Volum Material Culoare dop
362725 3 ml PET Transparent+rosu

 

Tuburi BD Vacutainer pentru determinarea elementului de urmarire

Cod Volum Material Culoare dop
368380 6 ml PET Bleumarin
368381 6 ml PET Bleumarin

 

Tuburi BD Vacutainer cu trombina

Cod Volum Material Culoare dop
367756 6 ml Sticla Galben
366645 8,5 ml Sticla Galben

Recoltarea sangelui venos

Tuburi BD Vacutainer VSH

Cod Volum Material Culoare dop
366676 1,8 ml Sticla Negru
367740 1,6 ml Sticla Negru
367741 2,4 ml Sticla Negru
366674 5 ml Sticla Negru
366666 5 ml Sticla Negru

Conservarea celulelor si biomarkerilor

Tuburi pentru recoltarea sangelui BD CPT (tub pentru pregatirea celulelor)

Cod Volum Material Culoare dop
362781 4 ml Sticla Negru+Albastru
362782 8 ml Sticla Negru+Albastru
362780 8 ml Sticla Rosu+Verde

 

Tuburi pentru recoltarea sangelui BD PPT (tub pentru pregatirea plasmei)

Cod Volum Material Culoare dop
362791 5 ml PET Alb+rosu
362795 5 ml PET Alb+rosu
362799 8,5 ml PET Alb+rosu

 

Tub PAXgene pentru ADN din sange

Cod Volum Material Culoare dop
761165 2,5 ml PET Alb+bleumarin

 

Tub PAXgene pentru ARN din sange

Cod Volum Material Culoare dop
762165 2,5 ml PET Transparent+rosu